Auzi

Auzi? Mai ştii când ziceam că te iubesc, că te urăsc, când ziceam că orice e nimic şi nimicul e tot? Îmi aduc aminte de momentele în care zăceam, momentele în care eram plină de energie şi niciodată nu am fost cu adevărat. Dar am fost eu. Concept sau fiinţă. Am fost şi poate încă mai sunt, uneori..

Uneori, când nu mai sunt, mă gândesc că poate voi fugi de lupi şi voi învinge ziduri. Dar când sunt, ştiu că pot, dar nu le mai fac. Par fără rost. Şi am promis, ştiu sigur că ţi-am promis, că le voi face! Mai ştii?

Au trecut ani, au trecut numai câteva zile, dar îţi zic sigur că a fost ieri. Ieri am promis şi tot ieri m-am răzgândit. Şi “de ce?” nu e o întrebare validă. Te asigur. Promit, iar.

Mă întorc crezând că nu voi mai fi şi voi fi mereu, iar eu ştiu că te urăsc şi te iubesc zilnic. Nimicul azi e tot, dar mâine va fi mai tot decât ţi-ai putea tu imagina. Mă crezi?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s